De ce căscăm?
Ca și sughițul, căscatul este un fenomen fiziologic, dar semi-voluntar, care are ca scop să ne alerteze atunci când apare somnolența.
Cum se explică acest lucru din punct de vedere științific? Lifeinfo Romania a încercat să adune într-un singur material mai multe explicații ale acestui fenomen:
Oamenii de ştiinţă sunt de părerea că această reacție este necesară pentru reglarea temperaturii creierului, astfel încât el să funcţioneze normal. Temperaturile ridicate determină creierul să reacționeze, de aceea căscăm mai mult vara, decât iarna.
Căscatul este afectat și de dopamină. ”Dopamina ar putea activa sinteza de ocitocină la nivelul nucleului paraventricular din hipotalamus, ocitocina ar putea activa apoi neurotransmiterea colinergică în hipocamp, iar în final acetilcolina ar induce căscatul prin intermediul receptorilor muscarinici ai efectorilor. Se pare că multe alte molecule cum ar fi oxidul nitric, glutamatul, acidul gama aminobutiric (GABA), serotonina, hormonul adrenocorticotrop (ACTH), hormonul stimulator de melatonină (MSH), hormonii sexuali şi derivaţii din opiu modulează căscatul.”, spun oamenii de știință.
Una din cele mai veridice ipoteze este că de fapt căscatul este un mecanism de răcire a creierului, cum ar fi creşterea fluxului sangvin cerebral şi periferic. Mai mult, există sugestii potrivit cărora căscatul are loc înainte, în timpul şi după momente de termoreglare anormală, stres caloric şi hipertermie.
De ce este căscatul contagios?
Atunci când vedem un om care cască, avem tendinţa să facem şi noi la fel. Un studiu realizat de Steven M Platek de la Departamentul de Psihologie al Universităţii de Stat din New York arată că acest căscat contagios ar putea fi asociat cu trăsăturile empatice ale atribuirii unei stări mintale şi sunt afectate negativ de intensificarea trăsăturilor de personalitate schizotipice mai mult decât alte sarcini de autoprocesare. Cercetătorii au demonstrat că respiraţia nazală şi răcirea frontală au eradicat practic căscatul contagios în rândul studenţilor.
”O altă explicaţie a căscatului ar putea fi că ne este foame sau, din contră, suntem sătui, poate am stat prea mult timp într-o cameră neaerisită. Totodată, căscatul ar fi o metodă prin care organismul ne obligă să fim mai atenţi, cu alte cuvinte ajută la creşterea puterii de concentrare.”, spun oamenii de știință.
Bonus:
- Știai că primul căscat apare după 11 săptămâni de la concepere?
- Ştiai că numai dacă te gândeşti la căscat vei avea tentaţia să o faci?
- Căscatul durează în medie 6 secunde. În acest timp, inima bate mai puternic pentru a susţine procesul de respiraţie.
- Căscatul excesiv poate fi o reacţie anormală a nervului vag, semnalând o afecţiune a inimii sau a creierului.