Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile Microîntreprinderilor din România

Misiunea Instant Factoring este să sprijine micile companii şi microîntreprinderile să se dezvolte şi să aibă succes pe piaţă prin facilitarea accesului la finanţare simplu şi rapid, în maximum 24 de ore.

De aceea, Instant Factoring şi-a propus să realizeze un studiu detaliat al microîntreprinderilor din România (companiile cu cifra de afaceri anuală de până la 500.000 EUR) şi să radiografieze evoluţia acestora în ultimii 5 ani. Acest studiu își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra microîntreprinderilor din România în privința cifrei de afaceri, a forței de muncă, a profitabilității, a situației financiare, precum și a evoluției acestui segment de companii în vederea identificării principalelor oportunități, riscuri și tendințe.

Studiul are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de toate companiile locale la Ministerul Finanțelor Publice (la sfârșitul perioadei). Alte surse oficiale care au fost folosite în cadrul acestui studiu includ: Institutul Național / European de Statistică (INS / Eurostat), Banca Națională a României (BNR), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE). Cifrele utilizate sunt cele aferente rezultatelor financiare ale anului 2017. Rezultatele actualizate vor fi publicate spre sfârşitul trimestrului al II- lea 2019, după publicarea rezultatelor financiare aferente anului 2018.

Toate cifrele sunt exprimate în lei, dacă nu este specificat altfel, iar cursul de schimb folosit pentru segmentarea pe tipul de companii este cel publicat de BNR la sfârșitul perioadei (B/mld.=miliard, M/mil.=milion, K=mii).

Segmentarea după tipul companiilor are la bază următoarele valori:

Studiul va fi publicat în 4 etape distincte și inter-relaționate și va oferi tuturor celor interesați o radiografie a acestui segment important al economiei, dar care în ultimii 30 de ani a fost lăsat să se dezvolte prin forțe proprii, deseori ignorat, primind foarte puțin sprijin sau deloc din partea autorităților de stat, a instituțiilor financiare sau a organizațiilor ce au ca obiect al activității

dezvoltarea de politici economice sustenabile la nivel național. În economiile dezvoltate, acest segment este cel mai dinamic și angajează cel mai mare volum de forță de muncă.

Cifra de afaceri, distribuție geografică, companii active, insolvențe, angajați, productivitate și costuri per angajat

Prima etapă a Studiului, aceasta de față, își propune să analizeze companiile cu cifra de afaceri de până la 500K EUR din perspectiva: evoluției pe ultimii 5 ani, ponderea lor sectorială, distribuția lor geografică pe județe, distribuția companiilor active pe județe, numărul insolvențelor și ponderea lor sectorială, evoluția numărului de angajați, precum și costul mediu per angajat și cifra de afaceri realizată per angajat pe sectoare economice.

Privire de ansamblu

La nivelul cifrelor financiare aferente 2017, numărul companiilor din România cu o cifră de afaceri de până la 500 K EUR era de 511.800, care au înregistrat o cifră de afaceri agregată de 139,1 miliarde lei (o medie de 271.785 RON per companie), angajând un numar total de persoane active de 1,2 milioane (2,4 angajați per companie) și înregistrând un profit consolidat de 28 miliarde RON (20% din cifra de afaceri realizată și o medie de 54.708 RON per companie).
Cifra de afaceri (evoluție și estimare)

În ultimii 5 ani (2013 – 2017), cifra de afaceri a microîntreprinderilor a crescut cu 5,2% față de 2016 și cu 23,8% față de 2013, la 139,1 miliarde lei în 2017, înregistrând doar 10% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor din România, 1,401 miliarde lei la sfârșitul lui 2017, conform Registrului Comerțului. Pentru 2018, estimăm continuarea tendinței de creștere de aproximativ 4%, în valoare de aproximativ 145 miliarde lei.

Din punct de vedere al distribuției sectoriale, Comerțul cu amănuntul este cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,9 miliarde lei în 2017. Este urmat de Comerțul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei și de Industria prelucrătoare cu 13,7 miliarde lei în 2017. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi și cele din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri consolidată de 13,2 miliarde lei și respectiv 12,9 miliarde lei.

Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 68,9% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare reprezentând o cifră de afaceri totală de 58 miliarde de lei, adică 31,1% din total.

Segmentare sectorială după cifra de afaceri pe tip de companii

Pe tip de companii, 45% din cifra de afaceri consolidată a fost generată de companiile cu o cifră de afaceri cuprinsa în intervalul 50K-250K EUR, urmat de categoria 250K-500K EUR cu 38,1% și de cele cu o cifră de afaceri de sub 50K EUR (16,9%).

1.3 Distribuție geografică după cifra de afaceri a microîntreprinderilor active

Cifra de afaceri a microîntreprinderilor active, înregistrate în București a fost de 26 miliarde lei în 2017 și a reprezentat 19,5% din total. Urmează județele Cluj (5,4%), Timiș (4,4%), Constanța (4%) și Ilfov cu 3,9% din total. Împreună primele 5 județe au generat peste o treime din cifra de afaceri totală (37,2%) în 2017.

2.1 Număr de companii (evoluție și estimare)

Numărul microîntreprinderilor care și-au raportat rezultatele financiare a scăzut cu 6% față de 2016 și cu 1,7% față de 2013, la 592,4 mii în 2017 (inclusiv cele cu activitate suspendată). Microîntreprinderile cu cifra de afaceri de sub 500.000 EUR reprezinta 85% din totalul companiilor românești care au depus bilanț la Registrul Comertului aferent anului 2017. Pentru 2018 estimăm continuarea tendinței de scădere până la 590,5 mii de microîntreprinderi.

Numărul microîntreprinderilor active, potrivit definiției Registrului Comerțului a fost de 511,7K în 2017. Dintre acestea 107,6K au avut cifra de afaceri mai mică sau egală cu zero, adică peste o cincime din total (21%). Doar 404.000 dintre micro-companii (79% din total) au înregistrat cifra de afaceri pozitivă mai mare ca zero. Cele cu cifra de afaceri cuprinsă între 50K250K EUR, în pondere tot de 21%, au generat însă cea mai mare parte, de 45% din cifra de afaceri locală.

Comerțul cu amănuntul este cel mai mare sector, cu 97,9K companii (19,1% din total), urmat de activitățile profesionale (62,7K, respectiv 12,2% din total) și construcții (50K respectiv 9,8% din total). La polul opus regăsim distribuția apei & salubritate (2,5K respectiv 0,5%), energie & gaze (1,8K respectiv 0,4%) și sectorul extractiv (0,9K respectiv 0,2%). Poziționarea pe primul loc a Comețului cu amănuntul subliniază faptul că economia românească este bazată pe consum, apoi pe servicii profesionale, iar abia pe locul 6 apare industria prelucrătoare cu 37,3K companii
2.5 Distribuție după vechime pe tip de companii

Puțin peste un sfert dintre microîntreprinderi au o vechime mai mică de 5 ani, 24% au între 5 și 10 ani, 20% între 10 și 15 ani, 13% între 15 și 20 de ani, iar 17% peste 20 de ani.

2.6 Cele mai riscante sectoare după numărul de insolvențe 2018

În 2018 au existat aproximativ 3,5K insolvențe la nivelul microîntreprinderilor din România. Dintre acestea 1,3K au fost din categoria cu cifra de afaceri zero, 1K sub 50K euro, 746 între 50-250K EUR și 247 din intervalul 250-500K EUR. Ca pondere în total microîntreprinderi active, industria extractivă a fost cea mai riscantă cu 2,2%, urmată de construcții și hoteluri & restaurante cu câte 1,2% fiecare.
Forța de muncă angajată de microîntreprinderi a scăzut cu 5% comparativ cu 2016 și cu aproape 15% față de 2013, la 1,1 milioane de angajați în 2017, aproximativ 23% din totalul angajaților din economie, o tendință opusă celei înregistrate la nivel de economie în 2017, când numărul total de angajați a crescut cu 2,3%. Pentru 2018 estimăm continuarea scăderii forței de muncă angajată în microîntreprinderi, la puțin peste 1 milion de angajați, în baza proceselor accelerate de migrație și de automatizare, dar si al anagajărilor din sectorul public și în companiile de dimensiuni mari.