O alta poveste frumoasa de cerere in casatorie

noiembrie 9, 2016 By

Povestile de dragoste merita impartasite. De la cele mai mici gesturi pana la sacrificii supreme iubirea ne ghideaza pasii, ne justifica actiunile si ne hraneste pe fiecare dintre noi cu esenta ei. De aceea, povestile ne incurajeaza sa credem mai mult si mai mult in puterea iubirii. Am hotarat sa impartasesc cu voi povestea uneia dintre cele mai apropiate fiinte de sufletul meu – Ioana, o prietena draga, o poveste de dragoste cu nimic mai mult decat o simpla pluta de salvamar.

Vara aceasta am pus la cale un complot prin care prietenul ei, Radu, sa o ceara in casatorie. Cum jobul lui de vara era de salvamar, am cazut amandoi de acord ca cererea sa fie in ton cu acest lucru. Asa cum spuneam, singurul obiect de recuzita de care aveam nevoie era o pluta de salvamar care deja se gasea in echipamentul lui si bineinteles, cutia cu pretiosul inel. Asa ca, intr-un weekend am dat o fuga pana la mare pentru a pune in aplicare planul nostru.

Partea mai grea pentru mine era sa o conving sa petrecem in apa mai mult de 15 minute, timp in care prietenul ei sa poata ajunge cu barca in largul marii si de acolo sa trimita pe apa pluta. Din fericire, am prins-o intr-o dispozitie buna si am profitat din plin de asta. Stateam deja de peste zece minute in apa si discret am observat ca barca ajunsese in locul potrivit. Urma ca acum sa lase pluta sa fie purtata de valuri, pana cand aceasta va ajunge in dreptul ei.

Urmaream cu un ochi cursul plutei si imi doream atat de mult sa iasa totul asa cum am planuit. Valurile o aduceau din ce in ce mai aproape si, la un moment dat, pluta a ajuns exact in raza ei vizuala. In momentul in care a vazut-o, a recunoscut-o automat ca fiind al lui datorita insemnelor proprii si s-a panicat dintr-o data foarte tare crezand ca prietenul ei a fost implicat intr-o operatiune de salvare si a patit ceva, din moment ce a ajuns aproape de mal doar pluta. Exact asta am intuit si noi ca se va intampla, din moment ce Ioana stia ca nu exista moment in exercitarea acestei functii fara ca el sa nu o poarte Am lasat-o sa se agite putin pentru ca surpriza ce urma sa fie cu adevarat frumoasa. Dupa doua minute de cautari cu privirea a observat cum se apropie de noi o barca cu motor. In momentul in care a ajuns langa ea, Radu a invitat-o in barca, s-a asezat in genunchi si a urmat marea intrebare de fata cu toti cei care erau de fata.

Raspunsul a fost unul afirmativ, desigur, iar momentul a fost cu adevarat memorabil. Una dintre putinele sperieturi din viata ce isi merita urmarile. M-am bucurat atat de mult ca am reusit sa contribui la acest moment pe care nu-l va uita probabil, niciodata. Asa ca, numai iubirea reuseste sa ne faca viata atat de incantatoare.